Afacerile cu marja mica trebuie sa fie penalizate, in plus, fata de conditia lor, data de modelul de business?
Consultanta ca business cu marja mare trebuie penalizata in raport cu alte modele de business cu marje similare (ex: servicii training sau servicii dezvoltare software)?
Afacerile mari trebuie sa contribuie cu taxa pe cifra de afaceri doar pentru ca au o dimensiune si fara a tine cont de capitalurile mobilizate si profitabilitate?
Sistemul fiscal romanesc este departe de a fi stabil si predictibil. Planurile de afaceri sunt zguduite de imprevizibil din toate partile.
Un investitor decide sa puna banii la bataie intr-o afacere avand o asteptare in termeni financiari si analizand intotdeauna costul de oportunitate.
Discutam cu investitori straini care sunt foarte atenti la calculele fiscale si conditiile macroeconomice si decid in unele situatii sa nu vina in Romania. De exemplu, pentru o firma de consultanta in IT, cu profit sub 250000 GBP, in UK taxarea este mai redusa decat in Romania.
Taxarea cifrei de afaceri este un model simplificat de impozitare, util pentru firmele foarte mici, freelanceri sau SRL sub 100 000 euro, din punctul meu de vedere.
In Romania traim paradoxul unui sistem de impozitare complicat pentru firmele mici care nu isi pot permite sa plateasca un angajat.
Acestea trebuie sa invete sa calculeze impozit pe profit.
Pentru 100 000 firme de prestari servicii avand cifra de afaceri sub 100 000 euro, sa presupunem o medie de 35 000 euro, avem o cifra de afaceri consolidata de 3 500 000 000 euro.
De la un impozit de 3% pe venituri (sistemul microintreprinderilor) , acestea vor plati in 2023 impozit pe profit 16%. Fapt care va genera, la o profitabilitate medie de 80%, un plus de impozit de aproape 345 milioane de euro.
Intrebarea este, cate din aceste firme vor continua sub aceasta forma?
Exemplu: un freelancer care are un venit brut lunar de 5000 euro / luna:
|
|
v1: SRL 16% |
v2: CIM |
v3: SRL 1% |
|
Venit brut anual |
60.000 |
60.000 |
60.000 |
|
Profit brut (90%) |
54.000 |
46.506 |
|
|
16% impozit |
8.640 |
600 |
|
|
Profit net |
45.360 |
45.906 |
|
|
Imp dividende |
3.629 |
3.672 |
|
|
CASS 10% |
1.469 |
1.469 |
|
|
Venit net |
40.262 |
35.100 |
45.172 |
|
|
|
(*) avantaj-pensie platita |
(*) daca consultanta <20% |
Observam ca in varianta de consultanta, diferenta intre v1-SRL 16% si v2-salariu este de 5000 euro, suma pentru care freelencerii vor ramane inca la forma de SRL, insa putem intelege care este gradul de rezistenta pentru o eventuala crestere a taxelor, de exemplu a impozitului pe dividende. Mai mult, la un salariat din IT, unde aplicam scutirea de impozit pe venit, venitul net este 39000 euro, deci similar cu SRL. De aceea, in acest caz, varianta de SRL nu mai este atractiva.
Este bine ca, incepand cu 2023, firmele mici, sub 500000 EURO, pot sa plateasca impozit pe profit, fara satisfacerea conditiilor anterioare (capital social minim 45000 lei si 2 angajati).
Firmele cu profitabilitate bruta mai mica de 6,25% sunt dezavantajate de impozitarea veniturilor. Daca prin natura afacerii nu fac profitabilitate mare, trebuie sa fie penalizat in plus de sistemul de impozitare? Logica spune NU.
|
profitabilitate bruta |
3% |
|
|
|
v 1% |
v 16% |
|
CA (euro) |
500.000 |
500.000 |
|
profit brut |
15.000 |
15.000 |
|
Impozit |
5.000 |
2.400 |
|
profit net |
10.000 |
12.600 |
|
profitabilitate neta |
2,00% |
2,52% |
Ioana Arsenie, strateg financiar Trusted Advisor:
Principiile fiscale trebuie sa asigure o echitate intre contribuabili si sa fie aplicate logic, ca masuri de bun simt.
Ex de anomalie: penalizam consultanta pentru ca are profitabilitate mare, dar alte afaceri din servicii, cu profitabilitate similara pot alege sistemul microintreprinderilor. Care poate fi logica aici?
Un alt exemplu il reprezinta taxarea pe cifra de afaceri a companiilor mari. Cum putem pune la egalitate businessuri cu profitabilitate diferita, alegand sa adaugam o sarcina fiscala suplimentara?
Concluzie: Realizarea unui plan de afaceri, a unei politici de pret este ingreunata de aceste modificari de la un an la altul. Costul de oportunitate este neclar pentru un investitor – ce decid pentru urmatorii 5 ani cu capitalul de care dispun – este o intrebare la care nr de simulari este prea mare.
Ioana Arsenie este profesionist în finanțe cu experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor & Trusted App- aplicatia de raportare financiară și bugetare digitalizată pentru IMM-uri.
